Wednesday, 1 April 2009

1 Aprile - Astazi nu sunt misogin

As incerca sa evit astazi sa fac orice fel de comentariu misogin!
Chiar cu riscul de a pierde un lucru care ma caracterizeaza!

Astazi 1 Aprilie eu nu voi fi misogin - NU ESTE O GLUMA

O zi splendida de primavara-toamna cu accente de iarna a inceput evident la ora 8 cand ceasul suna in disperare de cauza. Dupa ce l-am oprit.... pe primul si urmatoarele 4 alarme (ma cunosc destul de bine) am hotarat ca este timpul sa incep ziua cu dreptul. Astfel, mi-am pregatit gemantanu pentru liceu m-am imbracat cat de dragut posibil pentru ora 8 si am iesit din casa.
3 minute mai tarziu se deschide din nou usa pentru ca mi-am dat seama ca este umpic cam frig pentru un tricou pe care scria "Drink beer you'll never feel sorry!" asa ca mi-am luat paltonul si mi-am reluat trista calatorie prin dimineata rece.
Dupa ce am aflat ca este prea tarziu sa evit absenta de la prima ora, mi-am procurat un pachet de Parliament, ramanand cu un gust al celor 40 de bani in plus cheltuiti pentru acelasi pachet de tigari de ieri, si mi-am fumat plamanii la coltul liceului.
Dupa o serie de ore in care am stat inert in liceu am aflat ceva incredibil ... profesoara noastra de informatica NU A VENIT ASTAZI LA LICEU ... pai spuneti voi daca nu asta e una din cele mai bune vesti care vi le poate da un profesor.
Fericit ca am evadat din inchisoarea noastra cea de toate zilele m-am indreptat voios catre casa cu scopul de a recupera niste invitatii uitate acasa.(era dimineata , si voi le-ati fi uitat) Ma intalnesc cu prietenul meu cu ceasul cat scrumiera (un ceas foarte apreciat ... la naiba!, mai apreciat decat ceasul gasit de mine in punga de pufuleti) si mergem catre un liceu de renume din Bucuresti cu scopul livrarii acelor invitatii.
Dupa ce ... ca un tip punctual ajung la ora stabilita, observ ca am de asteptat si savurez din plin un Parliament Lung alaturi de comunistul cu ceas. Tin sa mentionez ca persoanele carora trebuia sa le inmanez invitatiile erau niste respectabile domnisoare eleve in acel liceu. In apropierea sfertului academic apar si cochetele domnisoare emanand fericire in jurul lor. Dupa lungi momente de tacere intre mine si tipul cu ceasul pe de-o parte si domnisoare pe de-alta parte apare prietenul uneia dintre cele 4 moment pe care il consider perfect pentru a scoate invitatiile. Le inmanez si sunt inconjurat de mesaje de multumire si apreciere (defapt... se auzeau niste comentarii la volum mic de genu: "desigur ca a scris "EU" cu majuscule", "scrisul este cam mic", "dar nu scrie unde se tine",etc)
Am profitat de acest moment sa pot sa-i captez privirea uneia dintre ele in incercarea (fara-de-rezultat) sa-i spun din priviri "incerc sa-mi rascumpar greseala .. da-mi un indiciu cum as putea sa repar .. ". Domnisoara... avand 3 puncte de IQ deasupra mea a intuit ca asta incercam si mi-a evitat privirea cu orice pret. Dupa momente de tensiune, pe care lumea din jur afirma ca se putea taia cu cutitul, a spus fara sa se uite la mine : "tu chiar nu stii de ce sunt EU suparata, nu?" raspunsul a fost pe masura unui IQ cu 3 puncte sub nivelul ei ... "daca spun NU ma vei considera un insensibil, daca spun DA ma vei considera un insensibil nesimtit asa ca prefer sa tac" (DOAMNE greu este sa taci...) in continuare am fost tratat cu o ignoranta ... poate meritata (POATE) ... iar la despartire a spus "Ar fi trebuit sa intrebi asta acum 2 zile..."

Drumul de intoarcere spre casa il fac alaturi de comunistul cu ceas si de Blonda cocheta cu freza de anii '40. Toate discutiile sunt o caterinca facuta la adresa mea in general (cel putin eu doar asta am observat :)) )

printre altele ... observati o imagine vie :D (clcik pe imagine)

No comments:

Post a Comment